Foto Credit: Inquam Photos

Carmen Dumitrescu

Marian Fișcuci este un om trecut prin multe. Și principala lui calitate e aceea că a știut să se facă folositor. Așa că, din punctul de vedere al multora, Marian Fișcuci este o piesă de rezistență în structura puterii construite artificial de Liviu Dragnea în județul Teleorman. Despre caracatița care i-a îmbogățit pe mulți am mai scris și cu alte ocazii, așa că nu vom relua. Însă amintim celor care vor să știe cine este Marian Ficuci (chiar și lui Dragnea, căci acesta pare a fi uitat că îl cunoaște pe primul director al TelDrum) că individul este, în sine, un șef de service auto. Povestea lui e simplă:  la momentul în care Marian Fișcuci a venit să preia TelDrum de la Consiliul Județean Teleorman, Liviu Dragnea le-a spus tuturor să nu-și facă griji cu privire la vânzătorul de uleiuri, pe care îl adusese de mână în instituție, căci acela era “omul lui”. Cei care și-l amintesc din perioada respectivă ne spun că Marian Fișcuci era jalnic. Prost îmbrăcat, conducând o Dacia Papuc, speriat de tot ce mișcă, timid și dominat total de prezența fostului coleg de liceu. Noi am vrut, de aceea, să aflăm ce făcea acest Marian Fișcuci înainte de TelDrum și nu mică ne-a fost mirarea aflând că avea, împreună cu socrul lui, un depozit de piese, uleiuri și accesorii auto. Firma, intitulată foarte “inspiriat” Fișcuci M, se înființase în anul 1991 și avea sediul în Alexandria. Asociatul său, care îi era și socru, Anton Tănase a decedat pe 31 august 2000, lăsând ca moștenitori pe soția acestuia și pe fiica lui, Neli Fișcuci. Moștenirea se ridica la valoarea de 55.000 lei, transformați în aport de capital la firma în cauză, fapt ce a dus la atragerea soției Neli Fișcuci în societate. Cu prilejul acela s-au înființat două puncte de desfacere: un depozit en-gros și un magazin de mărfuri alimentare. Apoi, Dragnea l-a luat de mânuță pe Fișcuci, i-a dat Teldrumul în grijă, iar omul a început să simtă pe deplin efectele pozitive ale prieteniei cu acela care îl numea, în fața terților, “omul meu”.

Omul lui Dragnea a tot crescut, a ieșit din schema Teldrum, a finanțat din greu partidul unic și a ajuns mare om de afaceri, principala sa sursă de avere fiind compania ProInvest. Ei bine, unii dintre noi își mai amintesc poate faptul că în 2014, procurorii DNA făceau o vizită la Proinvest. Procurorii descoperiseră că în perioada 2012 – 2014, Marian Fișcuci, prin SC PROINVEST SRL, a achiziţionat din spaţiul intracomunitar utilaje agricole de la firme consacrate în domeniu, pe care le-a livrat beneficiarilor – firme româneşti. În acest lanţ economico – financiar, a introdus o verigă fictivă, respectiv firma bulgărească FAN SPEED Nikopole căreia îi erau livrate utilajele agricole, iar aceasta le livra beneficiarilor finali din România. SC PROINVEST S.R.L. Alexandria, controlată de Fişcuci, realiza o vânzare fictivă către firma FAN SPEED Nikopole, controlată de Simionescu Adrian Constantin şi Marinaş Florinel, (operaţiune scutită de TVA), după care, agentul economic din Bulgaria proceda la revânzarea utilajelor către clienţii din România, identificaţi anterior şi cu care se negociase deja vânzarea utilajelor, încă de când acestea erau proprietatea PROINVEST SRL sau urmau să devină proprietatea acesteia. Momentul a fost unul de natură să-l sperie cu adevărat pe Marian Fișcuci, care a redevenit, pentru câteva luni bune, omulețul speriat pe care Dragnea îl adusese de mână să preia frâiele Teldrum. Ulterior, toți cei care îl cunosc au aflat, stupefiați, că acesta nu mai vrea să audă de partid și să nu se va mai implica în nimic, fiindu-i teamă de închisoare. Efectele s-au simțit și la Proinvest, unde în 2015 s-a aprobat cesionarea celor 400 de parți sociale deținute de Marian Fișcuci către Neli Fișcuci. Din acest moment, soția lui Fișcuci deține 80% din capitalul social al societății, iar Fișcuci a ieșit din schema asociaților, chiar dacă afacerea s-a păstrat în familie.

Marian Fișcuci a știut să-și construiască, în anii îmbogățirii sale, o imagine de om foarte inteligent, orgolios, care nu se trage de șireturi cu nimeni. Noi ni-l amintim pe Fișcuci ca pe un individ conștient de puterea pe care ți-o oferă banul și foarte expeditiv cu persoanele care nu-i cântau în strună. Și, comparându-l cu Dragnea, Fișcuci dădea impresia unui om puternic în sens real. Pe el, însă, frica de închisoare l-a readus în postura în care se afla pe vremea când purta haine mânjite cu ulei de mașină, umil și speriat, incapabil să mai tolereze vreo formă de intruziune a celor din jur în viața sa. Și totuși… să-l vezi pe Marian Fișcuci fugind ca un șobolan de niște jurnaliști e un adevărat spectacol. Mai ales pentru cei care îl cunosc și știu cum privea el de sus tot ce mișca în jur. Mai puțin pe Dragnea, firește. Să-l vezi pe Marian Fișcuci terorizat, panicat și disperat e o priveliște extraordinară pentru orice teleormănean, care trăia cu impresia că oamenii care s-au hrănit de la sânul lui Dragnea sunt intangibili. Să-l vezi pe Marian Fișcuci fugind de presă e o dovadă clară că pentru orice pesedist vine și Ziua Șobolanului. Și din câte se vede, dacă fuge până și Fișcuci, atunci nu vrem să știm cum vor reacționa celelalte slugi, care n-au nicio idee despre cum stai singur pe propriile picioare. Darămite să fugi…

Comments are closed.